Caloriile – caloria sau kilocaloria

Caloria sau kilocaloria foloseşte la măsurarea – din punctul de vedere al căldurii – a cantităţii de energie conţinute în alimente: este cantitatea de căldură necesară pentru a mări cu un grad temperatura unui litru de apă. Ea este înlocuită acum cu o nouă unitate de măsură, kilojoule (4,2 kilojouli = 1 calorie).

Nevoile zilnice de calorii depind de indivizi, de vârstă, de sex, de tipul de activitate. Pentru a-şi asigura funcţiile de bază şi a se menţine în viaţă, un organism are nevoie de 1500 calorii aproximativ. Orice activitate sau consum muscular se adaugă la această nevoie; deşi unele persoane au arderi mai mari decât altele, se admite, în mare, că o femeie cheltuieşte 2000-2500 calorii pe zi, iar un om 3000-3500. Dacă se reduce numărul de calorii absorbite sau dacă se măreşte numărul de calorii consumate, slăbim, deoarece corpul trebuie să-şi ia din rezeive pentru a furniza diferenţa. Cu cât activitatea fizică este mai violentă, cu atât consumul de calorii este mai ridicat. Dar, cum, în general, un exerciţiu fizic este cu atât mai scurt, cu cât este mai intens, o compensaţie se stabileşte în mod automat. Un kilometru de mers pe jos necesită 150 calorii, consumul va fi acelaşi dacă mergem încet, rapid sau în fugă, dar, cum se parcurge, în acelaşi timp, o distanţă de trei ori mai mare alergând, decât mergând, se consumă, deci, de trei ori mai multe calorii.

Ştiind că un kilogram de grăsime reprezintă 7000 calorii, puteţi calcula după tabele relaţia dintre caloriile pe care le veţi consuma, activităţi şi greutatea pe care o veţi pierde. în general se consideră că ne îngrăşăm îmbătrânind. Adevărul este că nevoile calorice scad odată cu vârsta din cauza încetinirii metabolismului şi al schimburilor celulare, dar continuăm să mâncăm la fel de mult. Copiii şi adolescenţii au nevoie, în mod proporţional, de mai multe calorii decât adulţii şi bătrânii.

Dar, pentru a slăbi, fără a muri de foame, nu este suficient să numărăm caloriile, trebuie şi să le selectăm. Este preferabil să alegem alimentele cele mai voluminoase în raport cu conţimutul lor caloric (o caisă uscată este mult mai uşoară şi mai mică decât una proaspătă, deci avem tendinţa de a mânca mai multe, pentru a ne sătura).

Produsele animale nu conţin celuloză şi doar un minimum de hemiceluloză. Se pare că aceasta este afectată de prepararea termică, încă un motiv pentru care este nevoie să mâncăm crudităţi.

Legumele verzi trebuie să fie deosebit de mult folosite în regimul de slăbire din cauza compoziţiei lor:

- sunt pline de fibră,

- reprezintă un volum mare cu calorii puţine (mai ales crude),

- conţin multă apă,

- furnizează numeroase vitamine (conţinute mai ales în coajă).

Tărăţa de grâu poate intra în prepararea unor numeroase feluri şi poate fi consumată ca biscuiţi sau crochete, presărată peste salate sau amestecată cu iaurt.

Fibra, mai ales cea a tărâţelor, riscă să provoace – până ce organismul se obişnuieşte cu ele – gaze şi balonări, pe care consumul simultan de iaurt le îndepărtează. De la farmacie se poate procura hemiceluloză vegetală (mai puţin iritantă) sub formă de granule (Spagulax, Normacol, Blanc, Ispagnoul, Psyllium) şi pe cele care stau cel mai mult în stomac, fiind totuşi mai slabe (alimente cu digestie lentă).

Alimentele cele mai calorice sunt corpii graşi, care la aceeaşi greutate, sunt de două ori mai energetice decât hidraţii de carbon şi proteinele (9 cal/gram de materie grasă şi 4 cal/gram de hidrat de carbon şi de proteine).


Diverse asemănătoare :

Caloriile – caloria sau kilocaloria
You can leave a response, or trackback from your own site.

Adauga comentariu